Șefii Apărării din NATO discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Ce poate obține Zelenski de la întâlnirea cu Putin

• Casa Albă: Pregătirile pentru întâlnirea Zelenski-Putin sunt în desfășurare.
• Șefii Apărării din NATO discută miercuri garanțiile de securitate pentru Ucraina.
• Bloomberg: 10 țări europene sunt gata să trimită militari în Ucraina.
• Liderii europeni nu cred că Putin vrea pace, dar sprijină inițiativa lui Trump.

Vladimir Putin și Volodimir Zelenski sunt în proces de organizare a unei întâlniri, spune Trump într-o emisiune de radio la o zi după ce s-a întâlnit cu Zelenski și mai mulți lideri europeni la Casa Albă. Putin vrea ca negocierile de pace să fie ținute la Moscova, Macron la Geneva, iar Trump ar plănui Budapesta. Referitor la garanțiile de securitate pentru Ucraina, Trump a precizat că sprijinul SUA va fi probabil „aerian”, în timp ce țările europene „sunt dispuse să trimită militari pe teren”.

Ce poate obține Zelenski de la întâlnirea cu Putin?

Donald Trump, înainte să meargă la summit-ul din Alaska pentru o întâlnire cu Putin, spunea că vrea o încetare a focului și că își va da seama imediat dacă Putin dorește sau nu acest lucru. Dacă răspunsul era negativ, urma să impună sancțiuni. După întâlnire, Trump a declarat că „nu mai este nevoie de o încetare a focului”, ci de un acord de pace, pentru că Putin ar fi spus că își dorește pacea.

Ieri însă, Trump s-a răzgândit și a spus că Putin „poate își dorește pacea, poate nu”. Între timp, Zelenski continuă să ceară o întâlnire directă cu Putin, dorință exprimată de mai multe ori în ultimele luni. Cei doi ar trebui să discute despre eventualele cedări teritoriale și despre unde va fi trasată granița dintre cele două țări.

Până acum, Putin a evitat constant această întâlnire, deși i-a promis lui Trump, la telefon, că se va vedea cu Zelenski. Nu există niciun mesaj clar de la Kremlin care să indice dorința lui Putin de a discuta direct, mai ales că armata rusă se află în plină ofensivă. Noaptea trecută au avut loc atacuri foarte aproape de granița României: Odessa este sub foc, mai multe orașe ucrainene au fost bombardate, iar în fiecare zi au loc zece asalturi terestre, în special în est, la Donețk. Se pregătește și o ofensivă cu aproximativ 100.000 de militari ruși asupra regiunii Zaporojie.

Cel mai probabil, Putin a dorit să câștige timp pentru a-și finaliza ofensiva de primăvară, care se va încheia în octombrie, odată cu venirea sezonului ploios. Abia după aceea ar putea simula un proces de pace. În acest moment este însă evident că Putin evită o întâlnire directă cu Zelenski.

Șefii apărării din NATO discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina

Astăzi, șefii apărării din NATO discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Până săptămâna viitoare trebuie prezentat un plan bine definit, însă implementarea acestuia va fi posibilă doar după un acord de încetare a focului sau de pace.

Zece țări și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina, printre ele Marea Britanie, Franța și Germania. Nu se știe câți militari vor fi trimiși, dar a circulat cifra de 30.000. Sprijinul va fi oferit atât la sol, cât și aerian, naval, informațional și chiar în domeniul războiului cibernetic.

România va asigura „garanții de securitate solide” pentru Kiev

După reuniunea coaliției care sprijină Ucraina, autoritățile de la București au declarat că România va asigura „garanții de securitate solide” pentru Kiev. Totuși, termenul „solid” ridică semne de întrebare.

Ucraina are nevoie, în primul rând, de armament și muniție. România nu dispune de suficiente echipamente nici pentru propria armată, deci nu poate furniza sprijin masiv. Prezența militarilor români în Ucraina a fost exclusă oficial până acum. Totuși, România poate contribui prin:

• participare la misiuni de deminare în Marea Neagră,
• sprijin informațional, având radare la granița cu Ucraina,
• trimiterea unor contingente mici, echipate însă cu tehnică militară străină, așa cum s-a întâmplat în Afganistan, unde militarii români au folosit vehicule MRAP americane.

În prezent, România are doar două escadrile de F-16, în timp ce Ucraina deține mai multe aeronave, chiar și după trei ani și jumătate de război. Flota navală românească nu are nave moderne de luptă, ceea ce limitează contribuția pe mare.

Prin urmare, România poate oferi sprijin punctual, dar nu garanții „solide” de securitate, așa cum au fost formulate inițial. Totuși, fiind țara cea mai apropiată de zona de conflict, are un rol important în sprijinirea Ucrainei prin misiuni complementare.

The post Șefii Apărării din NATO discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Ce poate obține Zelenski de la întâlnirea cu Putin appeared first on Aleph News.